
Am studiat sculptura între 1999 și 2002 la Academia de Arte din Arlon și Academia de Arte din Liège, Belgia, experiență care mi-a format nu doar mâna, ci și privirea asupra formei, volumului și dialogului dintre materie și artist.
Lucrez în special în lemn, material pe care îl consider viu, cu o respirație proprie. Lemnul păstrează urmele timpului, vibrația pământului și memoria copacului, iar sculptura devine pentru mine o continuare a vieții acestuia – o metamorfoză din organic în simbolic.
Fiecare lucrare este un dialog intim cu materia, o căutare a echilibrului dintre forță și delicatețe, dintre geometrie și imperfecțiune. În creațiile mele, formele simple se împletesc cu detalii subtile, lăsând loc emoției să respire.
Pentru mine, arta nu este doar un obiect, ci o prezență – o poveste sculptată în liniște, menită să atingă privitorul dincolo de cuvinte.
=======================================================
I studied sculpture between 1999 and 2002 at the Academy of Arts in Arlon and the Academy of Arts in Liège, Belgium – an experience that shaped not only my craft, but also my perception of form, volume, and the dialogue between matter and artist.
I work primarily in wood, a material I consider alive, with its own breath. Wood carries the marks of time, the vibration of the earth, and the memory of the tree itself. For me, sculpture becomes a continuation of that life – a metamorphosis from the organic into the symbolic.
Each work is an intimate dialogue with the material, a search for balance between strength and delicacy, between geometry and imperfection. In my creations, simple forms intertwine with subtle details, leaving room for emotion to breathe.
For me, art is not merely an object, but a presence – a story sculpted in silence, meant to touch the viewer beyond words.
=============================================
J’ai étudié la sculpture entre 1999 et 2002 à l’Académie des Beaux-Arts d’Arlon et à l’Académie des Beaux-Arts de Liège, en Belgique – une expérience qui a façonné non seulement ma pratique, mais aussi ma perception de la forme, du volume et du dialogue entre la matière et l’artiste.
Je travaille principalement le bois, un matériau que je considère comme vivant, doté de son propre souffle. Le bois porte en lui les traces du temps, la vibration de la terre et la mémoire de l’arbre. Pour moi, la sculpture devient la continuité de cette vie – une métamorphose de l’organique vers le symbolique.
Chaque œuvre est un dialogue intime avec la matière, une recherche d’équilibre entre force et délicatesse, entre géométrie et imperfection. Dans mes créations, les formes simples s’entrelacent avec des détails subtils, laissant à l’émotion l’espace de respirer.
Pour moi, l’art n’est pas simplement un objet, mais une présence – une histoire sculptée dans le silence, destinée à toucher le spectateur au-delà des mots.